Texte pentru clasa I

                                          La sanie

Cerul era acoperit cu nori. Ieri a nins. Omătul e rece. Pe omăt alunecă sania. Ticu vine la mine. El are o sanie nouă. Ne suim pe sanie. Alunecăm cu ea pe omătul mare. Soarele moaie omătul. Noi plecăm acasă.

                                           Vara mea

Didina e vara mea. Ea are o ie nouă. E cu-sută cu cu arnici de culoare verde. Are paiete mici colorate. Eu am o maramă mare. Ea ia marama mea. O pune pe cap. Se uită la mine. Vine mama. Ea ne dă dude coapte.

- Ce dude mari! spune Didina.

                             Tocul meu

Eu am un toc nou. E mic. Capacul e maro. Are cerneală multă. Eu scriu cu el temele. Sora mea se uită la mine. Eu vreau să scriu cu el o poveste. Povestea e cu un pitic. Carmen cere tocul meu. Ea scrie o scrisoare. Eu privesc. Am un toc minunat.

                             Camera mea

        

Eu am camera mea. Camera e văruită. Pe perete am o carpetă cu violete. O privesc mereu. Vine mama. Ea spune:

- Vrei să mături camera?

- Vreau.

Noi terminăm lucrul. Ce curată e camera mea!

                          După vulpe

  Doi dulăi au plecat după vulpe.Pe drum au dat peste un pod rupt.

- Oare vulpea a trecut pe pod ?

  Ei au adulmecat urmele. Urmele cumetrei se pierdeau pe potecă.

 Te prindem cumătră ! Descoperim noi unde ai dus păsările din curte !

                               Marele povestitor

Mihaela şi Mihnea au plecat în parcul Herăstrău. Acolo s-au întâlnit cu domnul Horia.El este din satul Humuleşti.Stau pe o bancă, la umbra unui copac.

Domnul Horia le spune despre marele povestitor Ion Creangă. Acesta a scris: „Harap-Alb”, „Ursul păcălit de vulpe”, „Soacra cu trei nurori”, „Povestea porcului”, „Acul şi barosul”, „Inul şi cămeşa”, „Povestea unui om leneş” şi altele.

                       Lampa lui Aladin

Aladin a zărit pe lampa veche nişte litere. Ca să le poată citi, a frecat bine lampa. În acea clipă, din ea s-a înălţat un duh uriaş.

- Ce grozav e afară! Încântat de cunoştinţă, stăpâne! l-a salutat el şi a făcut o plecăciune.

- Ce spui? s-a mirat Aladin. Eu, stăpânul tău?

- Exact, tinere! l-a lămurit duhul. Pot să-ţi îndeplinesc orice dorinţă.

                        Broscuţa fermecată

Fiica împăratului s-a jucat cu mingea toată ziua. Era jocul preferat. Din greşeală, mingea a căzut în fântână. Fata a început să plângă. Cum se jeluia ea, s-a auzit un glas:

- Ce ţi s-a întâmplat, domniţă? De ce plângi aşa?

- Ah, tu erai, broscoiule? s-a mirat ea. Iată, mi-a căzut mingea de aur în fântână.

Broscoiul i-a spus:

- Doar atât? Lasă, te ajut eu. Dar ce îmi dai în schimb?

- Orice! i-a promis domniţa hotărâtă.

                           Albă-ca-Zăpada

Regina cea rea şi-a pus în gând s-o ucidă pe fată. S-a preschimbat într-o bătrânică mică, gârbovită, cu chip blând.

A pregătit un măr otrăvit şi s-a apropiat de căsuţa piticilor.

A început să strige:

- Mere! Mere de vânzare!

- Plecă de aici, bunicuţo! Te rog pleacă, i-a spus Albă-ca-Zăpada. Piticii nu mă lasă să deschid nimănui.

                             Bambi

Iepuraşul era mic şi sprinten. Avea blăniţa cenuşie şi lăbuţele groase. Numele lui era Bocănel.

Într-o zi el alerga prin desiş, strigând din răsputeri:

- Veniţi repede cu toţii! S-a născut un prinţ!

- Un prinţ? s-au mirat animalele. Unde este?

În adâncul pădurii îl găsiră pe prinţişor. El dormea liniştit lângă mama sa.

Toate vieţuitoarele s-au apropiat încetişor să admire căpriorul.

- Ce mic şi drăgălaş este! a zis bursucul.

- Numele său este Bambi. El este prinţul pădurii! s-a lăudat căprioara.

Cerbul s-a uitat mândru la puiul mic şi gingaş.